Sam Warburton

Puştiul minune al rugby-ului galez, Sam Warburton (23 de ani), şi-a condus colegii, în semifinalele Cupei Mondiale. Cel mai tânăr căpitan din istoria competiţiei promite însă că nu se vor opri aici

Ţara Galilor este, fără îndoială, echipa revelaţie a Cupei Mondiale din Noua Zeelandă. "Dragonii" au ajuns după 24 de ani în semifinalele competiţiei, după ce au eliminat surprinzător, în sferturi, experimentata echipă a Irlandei. O performanţă senzaţională reuşită de o echipă de puşti galezi, condusă de Sam Warburton , căpitanul care în urmă cu o săptămână îşi aniversa cei 23 de ani.

În jocul de rugby, căpitanul de echipă este acel personaj care poate schimba soarta unui meci. Determinare, exemplu în joc, luciditate, inteligenţă, forţa de a-şi motiva sau tempera colegii sunt numai câteva dintre calităţile pe care liderul de echipă trebuie să le aibă. Un statut care i se atribuie de obicei celui mai experimentat jucător de pe teren. Când ai doar 22 de ani şi 20 de meciuri disputate la echipa naţională, a fi căpitanul unei echipe cu tradiţie în rugby pare un fel de misiune imposibilă. Nu însă şi pentru galezul Sam Warburton, puştiul care, prin talentul său, l-a făcut pe antrenorul Warren Gatland să îi acorde un cec în alb: conducerea echipei pe teren. "Este unul dintre cei mai buni flankeri din lume şi nu exagerez când spun asta. E vârful celei mai talentate generaţii de tineri cu care am lucrat vreodată", puncta antrenorul de origine neo zeelandeză.

As cu Africa de Sud
Iar Sam Warburton nu a dezamăgit. Jucătorul lui Cardiff Blues (1,88 m şi 106 kg) a scăpat repede de statutul de cel mai tânăr căpitan din istoria Cupei Mondiale şi de unul dintre cei mai tineri jucători galezi care a evoluat până acum la această competiţie printr-un debut în forţă. Declarat "omul meciului" în partida pierdută de Ţara Galilor cu Africa de Sud, 17-16, Sam îşi deschidea singur culoar spre ierarhia celor mai buni flankeri din lume. Puştiul înalt şi slăbuţ, care în copilărie bătea mingea împreună cu starul lui Tottenham, fotbalistul Gareth Bale, dovedea încă o dată că alegerea rugby-ului fusese una inspirată. Prima apariţie în Noua Zeelandă a fost urmată de trei partide în care Sam şi-a păstrat constanţa în joc şi a adunat echipa, ca un adevărat lider, în jurul lui.

Aspiraţii pentru "Webb Ellis"
Cu unul dintre cele mai frumoase şi mai deschise jocuri de la Cupa Mondială, Ţara Galilor se anunţa încă din grupe ca una dintre formaţiile ce pot aspira la trofeul "Webb Ellis". Iar asta se datora în mare parte căpitanului inspiraţional care şi-a câştigat încă de la primul meci pentru "Dragoni" (6 iunie 2009, cu SUA) respectul colegilor. "Probabil vom sărbători puţin, însă nu trebuie să uităm că ne aşteaptă meciul vieţii noastre cu Franţa. Încă nu am câştigat nimic, aşa că trebuie să rămânem cu picioarele pe pământ", spunea el după victoria în faţa Irlandei. Modestie reflectată în câteva cuvinte, dar şi într-un mare gest: victoria din grupe, cu Samoa, a dedicat-o familiilor celor patru mineri galezi care au murit în accidentul de muncă din urmă cu trei săptămâni.